ELEMENTE CU CARACTER UNIC DIN MUNICIPIUL GHERLA
(în ordine cronologică)

CASTRU ROMAN ridicat in timpul imparatului roman Traian, intre 109-110, pe o suprafata de cca. 2,7ha, dupa unii istorici denumit "Congri", este relevat de vestigiile aduse la suprafata la aprox. 1km sud-vest de oras pe terenul ocupat de C.P.L., azi SC Sortilemn S.A.,în stânga soselei ce duce spre Cluj-Napoca. Pe lângă el serpuia un drum roman ce lega Napoca de Porolissum.
A fost construit de o unitate de cavalerie avand stampila AIIP, Alla Secunda Panoniorum, care facea parte din sistemul de aparare a drumului strategic Apulum(Alba Iulia)--Potaisa(Turda)-Napoca(Cluj-Napoca)-Samum(Com.Caseiu-jud.Cluj)-Porolisum (satul Moigrad-Porolisum-com.Mirisd-Jud.Salaj), ce apara granita nordica a Daciei.
Construit initial din din pamant, dupa 143 d.Hr. castrul a fost reconstruit din piatra in vremea imparatului Antonius Pius si avea o forma neregulata. Materialele de constructie au fost utilizate la ridicarea Cetatii si mai tarziu a orasului Baroc de catre armenii stabiliti aici.un bogat material arheologic(statuete, monede, inscriptii,etc)se pastreaza la Muzeul din Gherla si din Cluj-Napoca
In anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului castru o diplomă militară eliberată la 2 iulie 133, sub domnia împăratului Hadrian , apartinând soldatului Sepenestus Cornon fiul lui Rivus, care aminteste de Dacia Porolossensis ca unitate administrativă.
In anul 1971 s-a descoperit o altă diplomă datată 10 aug.123, apartinând soldatului Glavus al lui Navatus din Sirmius care face referiri la existenta Daciei Porolissensis fiind amintit si numele împăratului Hadrian.

CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximă sigurantă) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscuta si sub numele de "Cetetea Martinuzzi")si s-a cladit pe ruinele alteia mai vechi, dupa planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna.

Construirea cetătii a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuată pe durata vietii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei.
S-a finalizat in vremea lui Ioan Sigismund(1556-1571).
In 1785 imparatul Iosif al II-lea o transforma in Inchisoare Centrala(Carcer Magni Principatus Transilvanae) in urma evadarii in masa de la inchisoarea "Trei scaune".Congresul penitenciarelor din 1910 o transforma in Institut Preventiv pentru Minori iar administratia hortista o transforma in inchisoare in 1940.
Din 1948 sub regimul comunist devine inchisoare grea pentru opozantii regimului: membrii ai partidelor politice, muncitori, tarani, elevi, studenti, vestiti clerici si intelectuali de diverse confesiuni multi dintre ei gasindu-si sfarsitul aici fiind aruncati in gropi comune.

MANASTIREA SFANTUL ANTON DE ALCANTARA.In anul 1748, in noul oras Armenopolis, locuit de patura bogata a urbei au incercat sa se aseze minoritii, iar in jurul deceniului patru o incercare similara au avut-o iezuitii, ambele ordine insa au esuat in tentativa lor.
Slujirea enoriasilor catolici din cetate s-a facut incepand cu anul 1731 de catre franciscanii observanti veniti din Dej carora judecatorul suprem Daniel Todor le-a donat un teritoriu.In 1748 pe timpul guardianului P.Ponori Anaklet s-a pus piatra se temelie a bisericii si datorita contributiilor familiilor armenesti instarite s-a terminat in 1857.
Biserica a fost sfiintita pe 5 noiembrie 1858.Capela Maria de Loretto a fost construita in anul 1760 de catre Laszoffy Bogdan cand s-a inceput edificarea aripii rasaritene, terminata in 1766.
Altarul din piatra a Sfantului Anton si a Sfantului Francisc s-au realizat in anul 1761, sculptorul fiind probabil Johannes Nachtigall care a realizat mai multe sculpturi la castelul din Bontida.
Altarul Sfintei Fecioare Maria si orga s-au construit in anul 1859, altarul Sfintei Ana in anul 1867. Turnurile actuale s-au ridicat in anul 1878.
Parohia romano-catolica de rit latin din Gherla, sub administrarea franciscanilor din cauza numarului mic de enoriasi , a fost infiintata doar in anul 1825 de catre episcopul Szepessy Ignac, pana la data respectiva romano-catilicii fiind administrati de parohia armeano-catilica.

CATEDRALA ARMEANO-CATOLICA-SFÂNTA TREIME
Fiind edificată între anii1748-1800 este considerată de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenesti din Europa.
Sfintită la 17 iulie 1804 , ea a fost înzestrată cu o frumoasă si valoroasă orgă ,executată de mesteri din Brasov având numeroase obiecte de mare valoare materială si spirituală printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul , pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornată cu pietre pretioase ce a apartinut episcopului Verzerescu.

Este opera originală a lui Rubens (după unii autori creată în atelierele lui Rubens) si este adăpostită de Catedrala Armeano-Catolică din Gherla.
In 1806 Francisc al II lea a dăruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept recunostiintă pentru aportul bănesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golită în timpul războaielor împotriva lui Napoleon ".

Denumit si " Micul Schönbrun " parcul orasului conceput în stil englezesc a fost inaugurat în 1864 si se întinde pe cca.40 de ha. Aleile principale sunt orientate in directiile punctelor cardinale si intercardinale ca o adevărată " roză a vânturilor " . Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar si exotici, printre ele se află si doi arbori Ginkobiloba .